Clearance creatinina (include creatinina serica si urinara) - Clearance al creatininei

Creatinina este un derivat de creatină, substanță ce se găsește în special în mușchi, cu rol de stocare a energiei și de rapidă mobilizare a acesteia în caz de nevoie. 

Creatinina nu are un rol propriu la nivelul organismului, fiind mai degrabă un metabolit rezidual, destinat excreției. Având eliminare exclusiv renală, creatinina este o metodă acceptată la scară largă pentru a aproxima rata de filtrare glomerulară (RFG). Devieri pot apărea prin prisma mecanismelor de reabsorbție (10% din cantitatea excretată) și secreție tubulară (în jur de 15% la oamenii cu RFG normală) ce se adaugă filtrării. Există deci o supraestimare a RFG cu 5-10%, atunci când se folosește creatinina. 

Valori crescute ale creatininei apar în consumul unor medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, antidiabetice orale, antibiotice, antiretrovirale, antipsihotice, anticonvulsivante), dar și în caz de efort muscular exagerat sau distrucții musculare cu eliberare necontrolată de conținut intracelular în sânge. 

Clearance-ul creatininei evaluează capacitatea rinichiului de a curăța plasma de creatinină și se calculează după dozarea creatininei serice și urinare. 

Creșterile clearance-ului pot fi întâlnite în urma unui consum excesiv de apă, proteine sau pe parcursul sarcinii. Patologic, acestea se întâlnesc în boli unde apare creșterea fluxului renal (sindrom hiperkinetic, hipertiroidism, arsuri), în caz de edeme importante sau ciroză. 

Valorile scăzute indică scăderea RFG și pot apărea în numeroase patologii renale. Este important de știut că, cu cât afectarea renală este mai mare, cu atât clearance-ul creatininei devine inexact în estimare, procesul de secreție tubulară preluând și suplinind o parte din excreția creatininei. 

Toate patologiile renale evoluează în final spre insuficiență renală, cu scăderea RFG. Acestea pot fi acute și cu tendință spre cronicizare (necroză tubulară, glomerulonefrită, pielonefrită) sau cronice (rinichi polichistic, rinichi mastotic, nefroscleroza, tumori). O scădere a filtrării poate fi constatată și în patologiile ce evoluează cu flux renal scăzut, precum deshidratarea, hipotensiunea ce evoluează cu șoc, în stenoza arterelor renale sau în bolile cardiovasculare de tipul insuficienței cardiace congestive. 

Pentru evaluarea afectării renale se recomandă și dozarea ureei serice și a celei urinare, iar pentru a determina implicarea unor cauze extrarenale de scădere a clearance-ului, se pot folosi teste de evaluare a funcțiilor cardiace, hepatice (transaminaze, ALP, GGT, bilirubina, colesterol), endocrinologice, etc. Pentru o precizie superioară în estimarea RFG se recomandă determinarea cistatinei C. 

Pentru estimarea clearance-ului se folosește atât ser, pentru măsurarea creatininei serice, cât și creatinina din urina recoltată pe 24h. Ambele determinări se efectuează după principiul spectrofotometriei, cu amestecarea unei mostre de produs biologic cu o soluție de reactanți. Are loc astfel o reacție cu producere de lumină, care, la rândul ei, poate fi cuantificată și pe baza căreia se poate calcula concentrația de creatinină din probe, acestea fiind direct proporționale. Urmează apoi introducerea valorilor într-o formulă de calcul pentru a afla valoarea estimativă a RFG.