Clor urinar - Clor in urina

Clorul este un ion de maximă importanță la nivelul fiziologiei organismului uman, fiind principalul anion extracelular responsabil pentru aproximativ o treime din osmolaritatea fluidului extracelular. 

Alte roluri ale acestuia sunt: 

• Menținerea homeostaziei acido-bazice și hidroelectrolitice;
• Transmiterea potențialelor de acțiune, fiind principalul ion ce poate trece la nivelul receptorului GABA (efect inhibitor de lungă durată), alături de ionul bicarbonat;
• Menținerea potențialului membranar de repaus;
• Alcătuirea acidului clorhidric gastric;
• Rol structural în cadrul unor enzime precum amilazele, anhidraza carbonică. 

În mod fiziologic, clorul urinar și cel seric variază în tandem, rinichiul fiind principalul responsabil de eliminarea anionului din organism. De asemenea, excreția de clor este în conjuncție cu cea de sodiu, pentru menținerea homeostaziei plasmatice. În situațiile patologice, însă, acest lucru nu este întotdeauna valabil: în alcaloza metabolică prin depleție de volum, hipernatriuria nu este însoțită de o creștere a cloruriei.

Situațiile patologice ce evoluează cu o excreție crescută a clorului sunt deshidratarea, postul prelungit, aportul crescut de sare, depleția de potasiu, nefritele, boala Addison și sindromul Bartter. 

Patologiile ce induc scăderea clorului urinar (și asociază scăderea cloremiei) sunt boli ce presupun vărsături prelungite, transpirații profuze și sindroame ce evoluează cu malabsorbție sau diaree. Cele ce evoluează cu hipercloremie sunt sindroamele Conn si Cushing, ce prezintă hiperfuncția glandelor suprarenale. 

Teste adiționale ce sunt utile în determinarea mai precisă a diferitelor patologii sunt: 

• Dozarea clorului seric;
• Dozarea celorlalți ioni, atât serici cât și urinari (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, bicarbonat);
• Dozarea hormonilor: ACTH, PTH, aldosteron, glucocorticoizii. 

Determinarea clorului urinar se bazează pe utilizarea unui electrod ion-selectiv asupra eșantionului de urină colectată pe 24h. Se formează astfel un curent electric din deplasarea Cl- la nivelul probei, curent a cărui intensitate este direct proporțională cu concentrația ionului în soluție.