Detectie paraziti gastrointestinali, PCR (Giardia lamblia, Entamoeba histolytica, Cryptosporidium spp, Blastocystis hominis, Dientamoeba fragilis, Cyclospora cayetanensis) - Paraziti in materii fecale

Parazitozele gastrointestinale reprezintă infecții ale tractului digestiv cu diverși paraziți, frecvent helminți (viermi intestinali) sau protozoare. Metoda PCR (“reacția de polimerizare în lanț”) este o tehnică modernă și eficientă pentru detecția materialului genetic (ADN) al organismelor patogene prezente în materiile fecale.

Metoda PCR de detecție a infecțiilor parazitare este mai avantajoasă comparativ cu analiza clasică microscopică (examenul coproparazitologic), în special din punct de vedere al timpului redus de execuție, dar și al sensibilitatății crescute (posibilitatea detecției unei încărcături parazitare reduse) și specificității (identificarea cu precizie a speciei pe baza secvenței ADN), ceea ce permite adaptarea tratamentului în funcție de tipul parazitozei diagnosticate.

Recoltarea probei biologice (materii fecale) se realizează într-un coprorecoltor steril cu mediu de transport, de preferat înainte de începerea oricărui tratament antimicrobian. Proba astfel recoltată este stabilă timp de 2 zile la rece (2-8o C) și până la o lună la -20o C. Odată ajunsă la laborator, proba este prelucrată pentru extragerea ADN-ului și se realizează amplificarea specifică a secvențelor genetice caracteristice paraziților cercetați. 

Există mai multe cauze care pot determina prezența paraziților intestinali:

1. Consumul de apă nepotabilă sau alimente contaminate cu ouă sau larve de paraziți;

2. Igiena precară poate facilita transmiterea fecal-orală a paraziților. Spălarea inadecvată a mâinilor înainte de mese sau după utilizarea toaletei poate determina transferul ouălor de paraziți pe mâini și, ulterior, în cavitatea bucală;

3. Contactul direct cu solul contaminat – anumiți paraziți intestinali pot supraviețui în solul contaminat și sunt transmisibili prin contact direct, în special în zonele în care condițiile sanitare sunt precare;

4. Consumul de carne crudă sau insuficient tratată termic poate fi o sursă de infecție cu paraziți, precum Tenia (Taenia spp.) sau Trichinella spiralis;

5. Transmiterea de la animale de companie – anumiți paraziți intestinali, precum Giardia și oxiurii, pot fi transmiși oamenilor prin contactul cu fecalele animalelor de companie sau prin interacțiunea directă cu animalele infectate;

6. Călătoriile în zone endemice, cu prevalență crescută a anumitor paraziți.

Reducerea riscului de dezvoltare a unor parazitoze intestinale se poate realiza acordând importanță aspectelor legate de igiena personală, consumul de apă și alimente necontaminate, prepararea corecta a cărnii și reducerea contactului cu surse potențiale de infecție.

Riscuri asociate cu parazitozele intestinale:

1. Disconfort gastrointestinal: paraziții intestinali pot cauza dureri abdominale, greață, diaree sau constipație ori, în cazuri severe, obstrucție intestinală și sângerări. Aceste simptome pot afecta calitatea vieții și pot determina scădere în greutate sau malnutriție în cazurile severe;

2. Deficit de nutrienți: paraziții intestinali pot provoca malabsorbtia (absorbția scazută), determinând astfel deficiențe nutriționale. Acest lucru poate duce la slăbirea sistemului imunitar și, implicit, scăderea rezistenței la infecții, anemie și alte probleme de sănătate asociate cu malnutriția;

3. Alergii și reacții inflamatorii: aceste reacții pot duce la simptome precum prurit, erupții cutanate, inflamații ale tractului respirator sau ale pielii;

4. Complicații sistemice: în cazuri rare, unii paraziți pot migra în alte țesuturi sau organe, cum ar fi ficatul, plămânii sau creierul, cauzand probleme grave de sănătate;

5. Transmitere la alte persoane: paraziții intestinali pot fi transmiși de la o persoană la alta prin contact direct sau prin intermediul apei sau alimentelor contaminate, ceea ce determină răspândirea infecției în comunitate sau în cadrul familiei.

Este important să se identifice și să se trateze prompt infecțiile parazitare intestinale, pentru evitarea complicațiilor și menținerea sănătății generale, prin prevenirea răspândirii infecției. Dacă prezentați simptome caracteristice sau suspicionați o infecție cu paraziți intestinali, este recomandat să apelați la un medic specialist, pentru un diagnostic precis și un tratament adecvat.

Testul PCR pentru paraziți intestinali contribuie în mod semnificativ la diagnosticul și managementul acestor infecții și prezintă numeroase avantaje:  

1. Detecția precisă a paraziților: testul PCR este o metodă foarte sensibilă și specifică, ce poate identifica ADN-ul organismelor dintr-o probă biologică, chiar și în cazurile în care încărcătura parazitară este redusă sau când alte metode de diagnostic pot fi ineficiente;

2. Identificarea speciilor: testul PCR poate furniza informații detaliate despre speciile de paraziți prezente în probă. Acest lucru este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit pentru patogenul identificat;

3. Diagnostic rapid: rezultatele PCR pot fi obținute într-un interval scurt de timp, în comparație cu alte metode de diagnostic. Acest lucru permite inițierea promptă a tratamentului și reducerea potențialelor complicații;

4. Monitorizarea eficacității tratamentului: prin compararea rezultatelor PCR înainte și după efectuarea tratamentului, se poate evalua dacă parazitul a fost eliminat complet sau dacă este necesară ajustarea terapiei;

5. Prevenirea răspândirii infecției: detectarea și tratamentul prompt al infecțiilor parazitare intestinale prin intermediul testului PCR pot contribui la prevenirea răspândirii infecției în cadrul familiei sau în comunitate.

Este important să discuți cu medicul dumneavoastră despre disponibilitatea și beneficiile testului PCR pentru paraziți intestinali. Medicul poate evalua simptomele, istoricul medical și factorii de risc și poate recomanda testarea adecvată, pentru un diagnostic precis și un tratament corespunzător.