-
5 zile lucrătoare
Anticorpii antinucleari sunt o clasă specifică de autoanticorpi, care au capacitatea de a lega și distruge anumite structuri în nucleul celulelor, incluzând acizi nucleici, proteine aparținând nucleului celulei și ribonucleoproteine.
Prezența ANA este asociată cu o multitudine de afecțiuni ale țesutului conjunctiv, prevalența lor in bolile reumatice sistemice fiind între 20% și 100%. Pentru diagnosticarea bolilor reumatice sistemice și evaluarea pacienților cu testul ANA IF pozitiv se recomandă efectuarea profilului ANA.
Profilul ANA este un test imunoblot semi-cantitativ pentru detecția a 16 autoanticorpi anti-antigene nucleare.
nRNP/SM – prezența anticorpilor anti-U1-nRNP (directionati impotriva unor antigene ce aparțin complexelor ribonucleoproteice cu masa moleculară mică formate din ARN bogat uridina) poate fi asociată cu o multitudine de boli autoimune: sindrom Sharp (= boala mixtă de țesut conjunctiv, frecvența de 95-100%), LES (=Lupus erimatos sistemic, frecvența de 15-40%), sclerodermia (frecvența 2-12%), poli-/dermatomiozita (frecvența de 12-16%).
SM (Smith antigen) – sunt anticorpi înalt specifici (90%) pentru LES, cu o prevalență de 5-40%. Împreună cu anticorpii anti-ADNdc, sunt considerați pantognomonici pentru această condiție. Prevalența în populația caucaziană este de 5-10%.
SS-A (anti Ro, substanța solubilă A, Sindrom Sjögren A sau antigen Robert) - sunt asociați cu numeroase boli autoimune, dar sunt înalt specifici pentru Sindrom Sjögren (frecventa de 40-95). Mai sunt întâlniți în LES – frecvența de 20-60% și se întâlnesc în 95-100% din cazurile de lupus erimatos neonatal.
Diferențierea între SS-A si Ro-52 este importantă, deoarece Ro-52 sunt nespeifici și pot fi întâlniți într-o multitudine de condiții autoimune precum miozita, sceroza sistemică, alte colagenoze, lupus erimatos neonatal, ciroza biliară primară, hepatite autoimune și hepatite virale.
SS-B (substanța solubilă B, Sindrom Sjögren B, antigen Lane) – anticorpii anti-SS-B sunt aproximativ în exclusivitate întâlniți la femei (29:1) în caz de Sindrom Sjögren (frecvența de 40-95%), LES (frecvența de 10-20%) și lupus erimatos neonatal (75%). Pot avea loc asocieri între ancorpii anti-SS-A și anti-SS-B.
Scl-70. Scleroza sistemică (SSc) se poate manifesta sub două forme, ce nu pot fi întotdeauna diferențiate: forma cutanată difuză și forma cutanată limitată. Anticorpii anti-Scl-70 sunt detectați la 25-75% dintre pacienții cu scleroză sistemică, cu o prevalență de 40-65% în formă difuză și 5-15% în formă limitată.
Jo-1 (histidil t RNaza) – anticorpii anti-Jo-1 sunt intâlniți în polimiozita și dermatomiozita, cu o prevalență de 25-35%.
CEN B – anticorpii anti-centromer sunt întâlniți cu o frecvența de 80-95% în formă cutanată limitată de scleroză sistemică. Pot fi detectați la doar 8% dintre pacienții cu formă difuză și 10-30% dintre pacienții cu ciroza biliară primară.
ADN dublu catenari - dozarea anticorpilor anti-ADNdc (acid deoxiribonucleic dublu catenar) este esențială pentru diagnosticul de LES, având o prevalență de 40-90%.
Nucleozomi (= subunități funcționale ale cromozomilor, formate din histone și ADNdc) – anticorpii anti-nucleozomi sunt întâlniți în serul pacienților cu LES, cu o prevalență de 40-70% și o specificitate de 100%.
Histone (=proteine nucleare, tipurile H1, H2A, H2B, H3, H4 se complexează cu ADNdc și formează nucleozomii) – prezența anticorpilor anti-histone este asociată cu lupus erimatos indus de medicamente, cu o prevalență de 95-100%, LES neindus de medicamente (frecvența de 50%), artrită reumatoidă (frecvența de 15-50%).
Proteine P ribozomale (P0, P1 si P2 ale subunitate 60S ribozomale) - anticorpii anti proteine P-ribozomale sunt specifice pentru LES, cu o prevalență de 10%.
A fost adaugat cu succes in cosul tau de cumparaturi!
Vezi cosul Trimite comandaTrebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.