Diaree, stări de greață, vărsături?
29 Martie 2022 | Ultima modificare: 24 Noiembrie 2023 | Informații medicale
Categorii
Teste disponibile:
Rotavirus și Adenovirus determină gastroenteritele non-bacteriene, în special la bebeluși și la copii mici (6 luni - 3 ani). Infecția poate fi asimptomatică sau poate determina o serie de simptome de la forme de gastroenterita ușoară până la diaree severa și stari de voma cu deshidratare.Infecția debutează acut și dureaza 4-8 zile.
Infecția cu Adenovirus poate fi și latentă, manifestându-se chiar și la 18 luni de la contactarea virusului. Adenovirus determină faringită acută, febră faringo-conjunctivală, bronșită și pneumonie.
Aproximativ 5% dintre bolile respiratorii acute la copii <5 ani și aproximativ 10% dintre cazurile de pneumonie la copii sunt determinate de Adenovirus.
În zonele temperate, infecția cu Rotavirus și Adenovirus este sezonieră, cu un vârf în lunile de iarnă și necomună în lunile de vară.
Coprocitograma este o analiză foarte utilă pentru diagnosticul diferențial al diareilor acute, putând fi folosită cu succes şi ca analiză de urgență.
Coprocitograma constă în examinarea microscopică a materiilor fecale dizolvate cu puţin ser fiziologic.
În cazul în care se constată prezența leucocitelor sau hematiilor, acestea se raportează în buletinul de analize ca fiind o coprocitogramă pozitivă.
Prezența eventualilor paraziți poate fi observată la efectuarea coprocitogramei, aceștia se raportează, de asemenea, în buletinul de analiză.
Campylobacter - alături de salmoneloză, campylobacterioza este una dintre cele mai comune cauze ale toxiinfectiilor alimentare.
Incidența crescută a infecțiilor cu Campylobacter enteritis este facilitată de distribuția încrucișată a speciilor de Campylobacter la diverse specii de animale (pasari și mamifere).
Campylobacter este o specie de bacterii comensala în intestinul pasarilor de curte. Calea de trasmitere poate fi: directa, prin contact cu animalele infectate, fecal-orala, prin ingestia de alimente contaminate.
Perioada de incubare este de 2-10 zile, iar antigenul este excretat în materii fecale până la 4 săptămâni. Majoritatea infecțiilor cu Campylobacter sunt asimptomatice.
În cazul infecțiilor simptomatice sunt descrise următoarele manifestări clinice: febră, diaree, crampe și dureri abdominale.
Norovirus - Infecția cu Norovirus este cea mai comună cauză a gastroenteritelor acute. Infecția este transmisă pe cale fecal-orală, prin contact direct cu persoana infectată și afectează toate grupele de populație.
Durata de incubare a virusului este 24-48 h. Simptomele (stare de vomă, diaree, febră ușoară, dureri și crampe abdominale) durează 1-3 zile, majoritatea pacienților recuperându-se complet fără tratament.
Examenul coproparazitologic este o metoda de lucru utilizată în scopul detectării și identificării paraziților intestinali. Graviditatea bolii produse de parazit este condiționată atât de virulenta acestuia, de intensitatea infestării cât și de capacitatea de apărare a gazdei.
Din interacțiunea dintre mecanismele de agresiune, respectiv de aparare ale celor două categorii de organisme pot apărea fie stări asimptomatice (la așa numiții „purtători sănătoși”, cu manifestări clinice minore, la organisme imunocompetente), fie forme foarte grave de boală (la organisme imunoincompetente).
Pentru o creștere a eficienței examenului coproparazitologic și o diagnosticare cât mai corectă a infestărilor parazitare cu localizare intestinală este recomandată efectuarea a 3 examene coproparazitologice, la interval de 7-10 zile.
Din interacțiunea dintre mecanismele de agresiune, respectiv de aparare ale celor două categorii de organisme pot apărea fie stări asimptomatice (la așa numiții „purtători sănătoși”, cu manifestări clinice minore, la organisme imunocompetente), fie forme foarte grave de boală (la organisme imunoincompetente).
Pentru o creștere a eficienței examenului coproparazitologic și o diagnosticare cât mai corectă a infestărilor parazitare cu localizare intestinală este recomandată efectuarea a 3 examene coproparazitologice, la interval de 7-10 zile.
Clostridium difficile este o bacterie Gram-pozitivă, care determină diareea indusă de antibiotice și colită pseudomembranoasa. Aceste patologii sunt consecință colonizării excesive a colonului cu Clostridium difficile ca urmare a utilizării antiobioticelor.
Cele mai frecvent asociate acestei condiții antibiotice sunt clindamicină și cefalosporinele de spectru larg. Toxinele A și B produse de speciile patogene de Clostridium difficile au un rol important în etiologia manifestarilor clinice.
Există diferente funcționale și imunologice ale acestor proteine cu masa moleculară > 200 kDa. Toxina A este o enterotoxină, iar toxina B este o citotoxină.
Unele tulpini de Clostridium difficile nu produc aceste toxine și aproximativ 2-8% din indivizii sănătoși și până la 50% dintre copii < 2 ani sunt purtători sănătoși ai acestei bacterii.
