ADN-HPV tesut, genotipare 14 tulpini de risc crescut

Papilomavirusul uman (HPV – Human Papillomavirus) este un virus ADN cu tropism epitelial, implicat în apariția unui spectru larg de leziuni benigne și maligne la nivelul pielii și mucoaselor.

În funcție de genotip, tulpinile HPV sunt clasificate în:

• risc scăzut – cauzează veruci și condiloame genitale benigne;
• risc crescut – implicate în transformarea malignă a celulelor epiteliale.

Infecția cu tulpini HPV de risc crescut este principalul factor etiologic pentru cancerul de col uterin și este, de asemenea, implicată în cancerele vaginale, vulvare, anale, peniene și orofaringiene.

Detectarea ADN-ului viral direct în țesutul afectat permite corelarea morfologică între infecția virală și modificările celulare observate histopatologic.

Testul utilizează tehnica PCR (Reacția de Polimerizare în Lanț), o metodă sensibilă și specifică pentru identificarea ADN-ului viral în probe tisulare proaspete sau fixate în parafină (FFPE).

Afecțiuni și simptome asociate

Infecția cu tulpini HPV de risc crescut poate fi implicată în:

• leziuni displazice (intraepiteliale) la nivelul colului uterin, vaginului, vulvei, anusului, penisului sau orofaringelui;
• carcinom scuamos invaziv (col uterin, orofaringe, anus, penis);
• condiloame acuminate atipice sau cu evoluție recurentă;
• leziuni persistente sau recidivante după tratament chirurgical sau laser;
• neoplazii asociate HPV, confirmate histologic.

Cui se adresează analiza

• Pacienților (femei sau bărbați) la care examenul histopatologic sau imunohistochimic a ridicat suspiciunea unei infecții HPV;
• Pacienților cu leziuni displazice, neoplazii in situ sau cancere invazive de etiologie virală;
• Cazurilor în care se dorește confirmarea etiologiei virale în biopsii sau piese operatorii;
• Femeilor și bărbaților cu leziuni ano-genitale sau orofaringiene de cauză neprecizată.

Metodologie de testare

Testul constă în:

• extracția ADN-ului viral din material tisular (inclusiv FFPE – formalin-fixed paraffin-embedded);
• amplificarea secvențelor virale specifice HPV cu risc crescut, prin PCR în timp real (Real-Time PCR);
• genotiparea tulpinilor virale identificate.

Rezultatul indică:

• prezența sau absența ADN-ului HPV;
• tipul (genotipul) viral detectat;
• asocierea cu tulpini de risc oncogen crescut.

Beneficii și importanță clinică

• Confirmă prezența etiologică a HPV în leziuni displazice sau neoplazice;
• Permite corelarea histologică între infecția virală și modificările tisulare;
• Oferă informații prognostice, deoarece anumite genotipuri (ex. 16, 18) sunt asociate cu agresivitate crescută;
• Contribuie la decizia terapeutică și monitorizarea postoperatorie;
• Este complementară testării imunohistochimice p16/Ki-67 și confirmă etiologia virală atunci când IHC este neconcludentă.

Particularități și limitări

• Rezultatul depinde de calitatea ADN-ului extras – probele vechi, necorespunzător fixate sau degradate pot genera rezultate invalide;
• Nu se recomandă utilizarea testului pe țesuturi intens necrotice sau cu contaminare bacteriană masivă;
• Nu diferențiază între infecția activă și prezența ADN-ului viral rezidual;
• Interpretarea trebuie realizată în corelație cu examenul histopatologic și imunohistochimic.

Tip probă, recoltare și condiții

• Tip probă: fragmente de țesut (biopsii, piese operatorii, țesut tumoral sau lezional);
• Recoltare:
  • Țesutul se recoltează în condiții sterile, exclusiv de către medic;
  • Proba se fixează în formalină tamponată 10% sau se trimite proaspătă, pe mediu special furnizat de laborator;
  • Pentru probele parafinate, se acceptă bloc FFPE sau 5–10 secțiuni consecutive;
• Transport: în recipient etanș, etichetat complet.

Analize asociate recomandate

• Imunohistochimie p16/Ki-67 – marker de activitate virală oncogenică;
• Test CINtec® PLUS – în cazul probelor cervicale;
• Examen histopatologic complet – pentru evaluarea gradului de displazie;
• Array-CGH / FISH / testare NGS – pentru investigarea anomaliilor cromozomiale asociate.