Cultura din secreții nazale, denumită și exsudat nazal, este o analiză microbiologică utilizată pentru identificarea bacteriilor prezente la nivelul mucoasei nazale. Testul presupune recoltarea unei probe din interiorul nasului cu ajutorul unui tampon steril, urmată de cultivarea acesteia în laborator.
Mucoasa nazală este colonizată în mod normal de diferite microorganisme care nu provoacă boală. Prin urmare, identificarea unei bacterii poate indica fie o infecție locală, fie simpla colonizare a mucoasei, fără semne sau simptome de infecție. Rezultatul trebuie interpretat în funcție de manifestările clinice și de motivul pentru care a fost recomandată analiza.
Una dintre principalele utilizări ale culturii este identificarea portajului nazal cu Staphylococcus aureus. Această bacterie poate fi prezentă în nasul persoanelor sănătoase, fără să provoace simptome, însă portajul poate reprezenta un factor de risc pentru apariția ulterioară a unor infecții, în special în anumite contexte medicale. Depistarea tulpinilor MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină), rezistente la majoritatea antibioticelor beta-lactamice, se realizează printr-o analiză separată – screeningul MRSA – recomandată de medic atunci când este necesară.
Cultura poate fi recomandată și pentru investigarea unor manifestări locale de la nivelul vestibulului nazal (porțiunea anterioară a nării), precum cruste, fisuri sau leziuni dureroase, foliculită ori infecții repetate. Secrețiile nazale purulente, frecvente în răceală și sinuzită, nu reprezintă prin ele însele o indicație pentru această analiză.
Analiza este orientată spre depistarea Staphylococcus aureus și a streptococilor beta-hemolitici (în special Streptococcus pyogenes – streptococ beta-hemolitic de grup A). Bacterii precum Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Moraxella catarrhalis colonizează frecvent nasul și nazofaringele, în special la copii, fără să provoace boală. Identificarea lor într-o secreție nazală nu are valoare de diagnostic și nu confirmă singură existența unei rinite bacteriene, a unei sinuzite sau a unei otite.
Exsudatul nazal obișnuit nu stabilește diagnosticul unei sinuzite bacteriene, deoarece bacteriile identificate în fosele nazale nu corespund întotdeauna celor prezente în sinusuri. În cazurile selectate de sinuzită persistentă, recurentă sau complicată, medicul ORL poate recomanda recoltarea directă a secrețiilor din sinusuri (aspirat din meatul mijlociu, prelevat endoscopic, sau puncție sinusală).
Analiza nu este recomandată de rutină pentru răceala obișnuită, rinita alergică sau diagnosticul sinuzitei acute necomplicate.
Pentru această analiză nu există valori de referință numerice. Un rezultat fără bacterii cu potențial patogen poate fi raportat astfel:
La nivelul nasului pot exista bacterii care fac parte din flora normală sau care colonizează temporar mucoasa fără să producă o infecție. Din acest motiv, rezultatul trebuie interpretat în funcție de simptome, motivul recoltării și contextul clinic.
Un rezultat negativ indică faptul că nu au fost identificate bacterii cu potențial patogen în condițiile de cultivare utilizate.
Rezultatul negativ nu exclude complet o infecție. Acesta poate fi influențat de:
Un rezultat pozitiv indică prezența uneia sau mai multor bacterii în proba recoltată.
Semnificația rezultatului depinde de bacteria identificată, de cantitatea în care aceasta s-a dezvoltat, manifestările pacientului și motivul efectuării analizei. Un rezultat pozitiv poate indica o infecție locală, dar poate reprezenta și colonizarea mucoasei nazale.
Identificarea Staphylococcus aureus la o persoană fără simptome indică, de cele mai multe ori, portaj nazal și nu confirmă existența unei infecții. Tratamentul de decolonizare nu este necesar în toate cazurile și se administrează numai la recomandarea medicului.
Identificarea streptococilor beta-hemolitici, în special a Streptococcus pyogenes, poate indica o infecție locală sau portaj și are semnificație în special în prezența unor leziuni ale vestibulului nazal ori a unor infecții streptococice repetate la pacient sau în familie. Interpretarea se face de către medic, în context clinic.
În cazul screeningului MRSA, un rezultat pozitiv pentru MRSA indică prezența unei tulpini de Staphylococcus aureus rezistente la anumite antibiotice. Rezultatul poate reprezenta colonizare sau infecție, în funcție de contextul clinic.
Dacă sunt identificate mai multe bacterii care fac parte din flora obișnuită, rezultatul poate fi raportat ca floră bacteriană mixtă, fără evidențierea unui agent patogen dominant.
Antibiograma nu face parte în mod uzual din această analiză. Prezența unei bacterii în nas, în absența semnelor de infecție, nu necesită tratament antibiotic. Testarea sensibilității la antibiotice se efectuează doar în situații justificate clinic, la solicitarea medicului.
Mai mult