IgE specific la venin de albină rApi m1 - fosfolipaza A2 (i208)

1. Descriere generală

IgE specific la venin de albină rApi m 1 – fosfolipaza A2 (i208) este o analiză de sânge care evaluează prezența anticorpilor IgE specifici față de rApi m 1, o componentă moleculară importantă din veninul de albină.

IgE sunt anticorpi produși de sistemul imunitar. În alergiile IgE-mediate, organismul percepe în mod greșit anumite substanțe ca fiind periculoase. Aceste substanțe se numesc alergeni. În cazul alergiei la venin de albină, reacția poate apărea după înțepătură, atunci când sistemul imunitar recunoaște anumite proteine din venin și declanșează un răspuns alergic.

Api m 1 este fosfolipaza A2 din veninul de albină și este considerată una dintre componentele alergene majore ale veninului. Testarea formei recombinante, rApi m 1, face parte din diagnosticul molecular al alergiilor și poate contribui la demonstrarea unei sensibilizări autentice la veninul de albină.

Analiza poate fi utilă mai ales la persoanele care au prezentat reacții alergice sistemice după înțepătura de albină, de la manifestări cutanate generalizate până la reacții cu afectare respiratorie sau cardiovasculară.

Simptomele pot include:

• urticarie generalizată
• mâncărimi extinse
• înroșirea pielii
• umflarea buzelor, pleoapelor, feței sau limbii
• senzație de nod în gât
• dificultăți de respirație
• respirație șuierătoare
• amețeală sau stare de leșin
• greață, vărsături, crampe abdominale sau diaree
• scăderea tensiunii arteriale
• reacție anafilactică.

Testarea rApi m 1 poate fi utilă și atunci când pacientul are rezultate pozitive la mai multe veninuri de insecte, de exemplu albină și viespe. În aceste situații, analiza poate ajuta medicul alergolog să diferențieze o sensibilizare specifică la veninul de albină de o posibilă reactivitate încrucișată sau de o sensibilizare multiplă.

Un rezultat pozitiv indică prezența anticorpilor IgE specifici față de rApi m 1, dar nu confirmă singur existența unei alergii clinice. Unele persoane pot avea o sensibilizare detectabilă fără să prezinte reacții relevante la înțepături. De aceea, rezultatul trebuie interpretat împreună cu istoricul medical, tipul reacției apărute după înțepătură, insecta suspectată, severitatea manifestărilor și recomandările medicului alergolog.

Analiza nu stabilește singură riscul de anafilaxie și nu înlocuiește consultul alergologic. Rezultatul poate însă ajuta medicul să confirme sensibilizarea la veninul de albină și să stabilească recomandări privind evitarea expunerii, conduita în caz de înțepătură, necesitatea unui plan de urgență sau evaluarea pentru imunoterapie cu venin, atunci când este cazul.

2. Indicații testare

• Evaluarea pacienților care au prezentat reacții alergice după înțepătură de albină, mai ales dacă manifestările au fost extinse sau au afectat întregul organism;
• Investigarea reacțiilor sugestive pentru alergie la venin de albină, precum urticarie generalizată, mâncărimi intense, umflarea feței, buzelor, pleoapelor sau limbii, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, amețeală, stare de leșin sau scăderea tensiunii arteriale;
• Evaluarea pacienților cu suspiciune de anafilaxie după înțepătură de albină
• Clarificarea sensibilizării la venin de albină atunci când istoricul este sugestiv, dar rezultatele alergologice sunt dificil de interpretat;
• Diferențierea sensibilizării la venin de albină de sensibilizarea la alte veninuri de himenoptere, precum veninul de viespe, mai ales atunci când testele pentru extracte totale sunt pozitive pentru mai multe insecte;
• Completarea diagnosticului alergologic molecular la pacienții cu suspiciune de alergie la venin de albină;
• Completarea evaluării alergologice la pacienții pentru care se ia în considerare imunoterapia cu venin, atunci când caracterizarea moleculară a sensibilizării este relevantă.

3. Pregătire pacient și mod de recoltare

• Nu este necesară, în general, o pregătire alimentară specială. Dacă analiza este recoltată împreună cu alte teste, se respectă condițiile de pregătire indicate pentru acestea și instrucțiunile laboratorului.
• Tratamentul prescris se continuă, dacă medicul nu indică altfel.
• Este important ca medicul să fie informat despre reacția apărută după înțepătură, momentul apariției simptomelor, severitatea manifestărilor, insecta suspectată, tratamentul administrat, antecedentele de anafilaxie, astm, alte alergii sau tratamente alergologice anterioare.
• Dacă analiza este recomandată după o reacție alergică severă, momentul optim al testării trebuie stabilit de medicul alergolog, în funcție de contextul clinic. Dacă testarea efectuată foarte precoce după reacție este negativă, medicul poate recomanda repetarea ei după câteva săptămâni
• Rezultatul trebuie interpretat în context clinic. Un rezultat pozitiv indică sensibilizare la rApi m 1, dar nu confirmă singur că veninul de albină este cauza reacției.

4. Tipul probei recoltate

• Sânge venos

5. Valori de referință

Valorile pot varia în funcție de laborator și de metoda utilizată.

• Rezultat negativ: anticorpi IgE specifici nedetectabili sau sub limita de referință a laboratorului.
• Rezultat pozitiv: anticorpi IgE specifici detectabili față de rApi m 1 – fosfolipaza A2 din veninul de albină.

În multe laboratoare, rezultatul este exprimat cantitativ, în kUA/L, și/sau încadrat pe clase de reactivitate. Interpretarea trebuie făcută în funcție de intervalele comunicate pe buletinul de analiză.

6. Interpretare rezultate

Rezultat negativ

• Nu evidențiază o sensibilizare IgE detectabilă față de rApi m 1 prin metoda utilizată.
• Nu exclude complet alergia la venin de albină, deoarece unii pacienți pot fi sensibilizați la alte componente ale veninului, diferite de Api m 1.
• Dacă istoricul de reacție după înțepătură este sugestiv, medicul poate recomanda testarea IgE față de extractul total de venin de albină, alte componente moleculare ale veninului sau teste alergologice suplimentare.

Rezultat pozitiv / anticorpi IgE specifici detectați peste pragul de pozitivitate al metodei

• Indică prezența anticorpilor IgE specifici față de rApi m 1.
• Susține sensibilizarea față de veninul de albină, mai ales dacă pacientul a avut simptome după o înțepătură de albină.
• Poate ajuta la diferențierea sensibilizării la venin de albină de sensibilizarea la venin de viespe, mai ales la pacienții cu rezultate pozitive la mai multe veninuri.
• Poate contribui la caracterizarea profilului molecular de sensibilizare la pacienții la care imunoterapia cu venin este luată în considerare pe baza tabloului clinic.

Important: valoarea IgE specifică nu se corelează întotdeauna direct cu severitatea reacției. Un rezultat pozitiv trebuie interpretat împreună cu istoricul pacientului, tipul reacției după înțepătură și evaluarea medicului alergolog.

7. Factori care pot influența rezultatul

Factorul principal este momentul testării – un test efectuat prea curând după reacția alergică (după înțepătură) poate avea un rezultat negativ. Dacă simptomele și istoricul sugerează o alergie la venin de albină, medicul poate recomanda repetarea analizei după câteva săptămâni. 

8. Analize complementare

• IgE specific la venin de albine (i1) – util pentru evaluarea sensibilizării față de extractul total de venin de albină, mai ales atunci când se dorește corelarea rezultatului molecular cu reacția clinică după înțepătură;
• IgE specific la venin de albină rApi m 10 – Icarapin (i217) – util pentru completarea diagnosticului molecular al alergiei la venin de albină, mai ales atunci când este necesară evaluarea mai detaliată a profilului de sensibilizare;
• IgE specific la venin de viespe comună (Vespula) (i3) – util pentru evaluarea sensibilizării față de extractul total de venin de viespe comună, mai ales la pacienții la care insecta responsabilă pentru reacție nu este clar identificată;
• IgE specific la venin de viespe comună (antigen recombinant rVes v 1, fosfolipaza A1) (i211) – util pentru evaluarea moleculară a sensibilizării la venin de viespe comună și pentru diferențierea față de sensibilizarea la venin de albină;
• IgE specific la venin de viespe comună (antigen recombinant rVes v 5, antigen 5) (i209) – util pentru completarea diagnosticului molecular al alergiei la venin de viespe comună, în special la pacienții cu suspiciune clinică și profil alergologic complex;
• IgE specific la venin de viespe de hârtie (Polistes spp.) (i4) – util pentru evaluarea sensibilizării față de veninul de viespe de hârtie, în cazurile în care istoricul sugerează o posibilă reacție la acest tip de insectă;
• IgE specific la viespe europeană (Vespa crabro) (i75) – util pentru evaluarea sensibilizării față de veninul de viespe europeană, mai ales la pacienții cu reacții după înțepături de himenoptere și insectă responsabilă incertă;
• Triptaza serică – poate fi indicată în evaluarea anafilaxiei, iar valoarea bazală poate oferi informații suplimentare privind activarea mastocitară și anumiți factori de risc;
• IgE seric – util pentru evaluarea nivelului total al imunoglobulinelor E, fără a identifica însă alergenul responsabil;
• Consult alergologic și, la indicația medicului, teste cutanate alergologice sau alte investigații specifice – utile pentru corelarea rezultatelor de laborator cu istoricul reacției, insecta suspectată și tabloul clinic.