Sideremia sau fierul seric reprezintă cantitatea totală de fier din sânge, fiind un indicator important pentru evaluarea rezervelor de fier din organism. Analiza fierului seric permite diagnosticarea anemiilor, supraîncărcării cu fier, precum și investigarea unor afecțiuni cronice, cum ar fi cele hepatice sau renale.
*Termen de execuție:
o zi lucrătoare
*Termenul de execuție reprezintă numărul maxim de zile lucrătoare în care va fi eliberat rezultatul. Acest termen are rol informativ și va fi confirmat în punctul de recoltare.
Sideremia reprezintă cantitatea totală de fier din sânge. Doar un mic procent al fierului circulă în sânge legat în principal de transferină, o proteină de transport. Restul intră în componența hemoglobinei (majoritatea fierului), mioglobinei, depozitelor de la nivelul ficatului, splinei și măduvei osoase (feritina, hemosiderina) și unor enzime implicate în procesele metabolice (fier funcțional).
Fierul este un mineral esențial, fiind implicat în numeroase procese fiziologice, cum ar fi:
Transportul oxigenului către țesuturi: este componenta centrală al hemoglobinei, o proteină din globulele roșii, care transportă oxigenul în întregul organism.
Susținerea activității musculare: este component al mioglobinei.
Funcționarea optimă a sistemul imunitar.
Sinteza ADN-ului.
Dezvoltarea cognitivă.
Fierul este prezent în multe alimente de origine animală (sub formă de fier heminic – se absoarbe mai bine), dar și de origine vegetală (fier non-heminic – absorbție mai redusă). Principalele surse alimentare sunt: carnea roșie (vită, miel), ficatul, peștele și fructele de mare, puiul, curcanul, leguminoasele (fasole, linte), vegetalele verzi (spanac), ciocolata neagră (minim 45%), semințele, nucile și cerealele fortificate.
Necesarul zilnic de fier diferă în funcție de vârstă, sex și statusul fiziologic, fiind mai mare la femei din cauza pierderilor din timpul mensturației, pe parcursul sarcinii, precum și în perioadele de creștere activă.
Absorbția fierului este mică (⁓10-20%) și are loc la nivelul intestinului subțire, în special în duoden, fiind influențată de aciditatea gastrică, favorizată de vitamina C și inhibată de fitați (din cereale integrale), taninuri (din cafea/ ceai) sau calciu.
Organismul nu are un mecanism activ de excreție a fierului (există mici pierderi gastrointestinale, cutanate, urinare și pierderile menstruale). De aceea, absorbția și mobilizarea fierului din depozite este strict controlată prin intermediul hepcidinei (hormon produs de ficat) care reglează nivelul de fier și asigură echilibrul între necesitățile funcționale și depozite.
2. Indicații testare
Diagnosticul deficitului de fier și al anemiei feriprive
Aceasta poate determina semne și simptome precum: oboseală persistentă, paloarea tegumentelor, dificultăți de concentrare, amețeli, dureri de cap, dificultăți de respirație, palpitații, unghii fragile, căderea părului.
Diagnosticul diferențial al anemiilor și evaluarea tipurilor de anemie (feriprivă, sideroblastică, hemolitică, talasemie)
Monitorizarea tratamentului substitutiv cu fier
Evaluarea supraîncărcării cu fier (hemocromatoză)
Aceasta poate determina manifestări clinice precum: oboseală persistentă, slăbiciune, scădere ponderală inexplicabilă, dureri articulare, dureri abdominale, palpitații, dificultăți de respirație la efort, tulburări de memorie și concentrare, disfuncție erectilă, tulburări ale ciclului menstrual.
Evaluarea intoxicației cu fier.
Aceasta apare cel mai frecvent ca urmare a consumului excesiv de suplimente de fier, iar manifestările clinice se instalează brusc: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale severe, slăbiciune, letargie.
Necesar crescut de fier (sarcină, alăptare, perioadele de creștere rapidă)
Anemia din bolile cronice (boală renală cronică, afecțiuni hepatice, boli inflamatorii, infecții cronice, neoplazii)
Anemia pernicioasă în faza de remisiune
Valori crescute
Hemocromatoză (acumulare excesivă de fier în organism)
Primară (ereditară)
Secundară (transfuzii de sânge repetate, dializa cronică, aport excesiv de fier)
Afecțiuni hepatice acute sau cronice (hepatită acută, ciroză)
Anemia hemolitică cronică (distrugerea excesivă a eritrocitelor)
Anemia sideroblastică
Talasemia
Alte afecțiuni hematologice
Intoxicația acută cu fier (în general la copii)
Intoxicația cu plumb.
7. Factori care pot influența rezultatul
Fiziologici
Nivelul fierului seric este mai mare dimineața și scade pe parcursul zilei.
Nivelul fierului seric este mai mic în timpul menstruației.
Medicamente
Cresc fierul seric: suplimente care conțin fier, cloramfenicol, metotrexat.
Scad fierul seric: chelatori de fier, antiacide (inhibitori de pompă de protoni, blocanți ai receptorului de histamina H2), tetracicline, fluoroquinolone.