Intact PTH (Parathormon)

1. Descriere generală

Parathormonul (PTH) este un hormon peptidic produs de glandele paratiroide, patru glande mici situate de obicei în spatele glandei tiroide. Principalul său rol este menținerea în limite adecvate a nivelului de calciu și fosfor din sânge, prin acțiuni la nivelul rinichilor, oaselor și intestinului.

Secreția PTH este reglată în principal de concentrația calciului din sânge. Atunci când calciul seric scade, glandele paratiroide eliberează mai mult parathormon. Acesta reduce eliminarea calciului prin urină, favorizează eliminarea urinară a fosfatului, stimulează resorbția osoasă (eliberarea calciului din oase) și activează vitamina D la nivel renal, favorizând astfel absorbția intestinală a calciului. Prin aceste mecanisme, contribuie la restabilirea concentrației calciului din sânge.

Analiza intact PTH este utilizată pentru evaluarea funcției glandelor paratiroide și a metabolismului fosfo-calcic. Determinarea PTH este importantă în investigarea valorilor modificate ale calcemiei. De exemplu, asocierea unei calcemii crescute cu un PTH crescut sau inadecvat normal poate sugera hiperparatiroidismul primar, o afecțiune caracterizată de secreția excesivă a PTH de la nivelul glandelor paratiroide și care poate determina osteoporoză și complicații renale.

Valorile parathormonului pot fi modificate și secundar altor afecțiuni. Deficitul de vitamina D, aportul sau absorbția insuficientă a calciului și boala cronică de rinichi pot determina creșterea compensatorie a secreției de PTH. Din acest motiv, rezultatul nu trebuie interpretat izolat, ci împreună cu calciul, fosforul, vitamina D și funcția renală.

2. Indicații pentru testare

• Investigarea hipercalcemiei (calciu crescut) sau hipocalcemiei (calciu scăzut);
• Suspiciune de hiperparatiroidism sau hipoparatiroidism (ex. după intervenții chirurgicale la nivelul tiroidei sau în regiunea cervicală);
• Evaluarea tulburărilor metabolismului fosfo-calcic;
• Evaluarea pacienților cu boală cronică de rinichi;
• Evaluarea pacienților cu litiază renală recurentă, osteoporoză sau fracturi de fragilitate;
• Monitorizarea pacienților cu afecțiuni ale glandelor paratiroide (hiperparatiroidism; primar), inclusiv după tratamentul chirurgical, conform recomandării medicului.

3. Pregătire pacient

• Se recomandă recoltarea dimineața, preferabil pe nemâncate, mai ales dacă se efectuează împreună cu alte analize biochimice.
• Este indicată informarea medicului despre tratamentele administrate, în special suplimente cu calciu sau vitamina D, diuretice sau tratamente pentru osteoporoză.

4. Tipul probei recoltate

• Sânge venos.

5. Valori de referință

Valorile de referință pot varia în funcție de metoda utilizată și de laborator.

Orientativ, pentru adulți, intervalul uzual este 15–65 pg/mL.

Rezultatul trebuie interpretat în relație cu valoarea calciului seric și, în funcție de context, cu fosforul, vitamina D și funcția renală.

6. Interpretare rezultate

Rezultatul PTH nu se interpretează izolat, ci împreună cu calciul, fosforul, vitamina D și funcția renală.

Valori scăzute – pot sugera:

• Hiperparatiroidism secundar, asociat cu deficitul de vitamina D, boala cronică de rinichi, aportul insuficient de calciu sau malabsorbția;
• Hipercalcemii independente de PTH sau hipervitaminoză D, în care secreția hormonului este inhibată.

Valori crescute – pot apărea în:

• Hiperparatiroidism primar, frecvent determinat de un adenom paratiroidian cu secreție excesivă de PTH;
• Hiperparatiroidism secundar, asociat de obicei cu deficitul de vitamina D;
• Hiperparatiroidism terțiar, întâlnit mai ales la pacienți cu boală renală cronică avansată;
• Aport insuficient sau absorbție anormală a calciului;
• Unele tratamente medicamentoase, cum ar fi litiul;
• Pseudohipoparatiroidismul, situație în care organismul răspunde insuficient la acțiunea PTH.

7. Factori care pot influența rezultatul

• Anumite medicamente: litiu, diuretice, anticonvulsivante, bifosfonați, denosumab sau glucocorticoizi.
• Funcția renală – boala cronică de rinichi poate determina creșterea PTH și influențează interpretarea rezultatului.
• Deficitul de vitamina D – poate determina creșterea compensatorie a PTH.
• Nivelul magneziului – deficitul sever poate reduce secreția și acțiunea PTH.

8. Analize complementare

• Calciu seric total – se interpretează împreună cu PTH pentru evaluarea metabolismului calciului și a funcției paratiroidiene;
• Calciu ionic – măsoară fracțiunea biologic activă a calciului și poate fi util atunci când calciul total este dificil de interpretat;
• Fosfor seric – contribuie la evaluarea metabolismului fosfo-calcic și poate prezenta modificări în hiperparatiroidism, hipoparatiroidism sau boala cronică de rinichi;
• Magneziu seric – este important pentru secreția și acțiunea PTH; un deficit sever poate determina hipocalcemie și valori scăzute sau inadecvat normale ale PTH;
• Albumină – ajută la interpretarea calciului seric total, deoarece o parte importantă a calciului circulant este legată de albumină;
• 25-OH vitamina D – evaluează statusul vitaminei D; deficitul poate determina creșterea compensatorie a PTH și hiperparatiroidism secundar;
• Creatinină serică și rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR) – evaluează funcția renală, importantă pentru interpretarea PTH și a tulburărilor metabolismului mineral;
• Fosfatază alcalină – poate oferi informații suplimentare despre activitatea metabolismului osos, în special în situațiile cu turnover osos crescut;
• Calciu urinar din urina de 24 de ore – evaluează eliminarea urinară a calciului și poate fi util în investigarea hiperparatiroidismului și a litiazei renale;
• Raport calciu/creatinină urinară – poate oferi informații despre excreția urinară a calciului și poate fi utilizat în anumite situații ca alternativă sau completare a colectării urinare de 24 de ore.