Testul măsoară fragmentul NT-proBNP eliberat de celulele musculare cardiace în contextul stresului miocardic. Este recomandat în diagnosticul și monitorizarea insuficienței cardiace, dar și pentru evaluarea prognosticului la pacienții cu dispnee sau boli cardiovasculare cronice.
*Termenul de execuție reprezintă numărul maxim de zile lucrătoare în care va fi eliberat rezultatul. Acest termen are rol informativ și va fi confirmat în punctul de recoltare.
*Termen de execuție:
2 zile lucrătoare
Descrierea serviciului
1. Descriere generală
NT-proBNP (N-terminal pro-B-type natriuretic peptide) este un biomarker cardiac eliberat în sânge de celulele musculare ale inimii atunci când acestea sunt supuse unui stres sau unei presiuni crescute (de exemplu, când inima pompează mai greu sângele).
Această substanță derivă din prohormonul pro-BNP, care este despărțit în două fragmente:
BNP (B-type natriuretic peptide) – forma activă, cu efecte biologice directe: determină relaxarea vaselor de sânge, crește eliminarea apei și a sării prin urină și reduce astfel încărcarea inimii.
NT-proBNP – forma inactivă, dar mai stabilă în circulație, ceea ce îl face un marker mai fiabil pentru evaluarea insuficienței cardiace.
Atunci când inima nu funcționează corespunzător, valorile NT-proBNP cresc semnificativ. De aceea, testul este recomandat de ghidurile cardiologice internaționale (ESC, AHA) pentru diagnostic, monitorizarea răspunsului la tratament și stratificarea riscului la pacienții cu insuficiență cardiacă. În plus, ajută medicul să diferențieze între insuficiența cardiacă și alte cauze ale simptomelor respiratorii, precum bolile pulmonare.
Este important de menționat că NT-proBNP nu arată tipul exact de insuficiență cardiacă (cu fracție de ejecție redusă vs. păstrată). De aceea, rezultatul trebuie corelat cu alte investigații, în special cu ecocardiografia, pentru o evaluare completă a funcției inimii.
2. Indicații testare
Diagnosticarea insuficienței cardiace acute sau cronice
Diferențierea cauzelor dispneei (cardiacă vs. pulmonară)
Monitorizarea răspunsului la tratamentul insuficienței cardiace
Stratificarea riscului și estimarea prognosticului la pacienți cu afecțiuni cardiace
Evaluarea pacienților cu factori de risc cardiovascular major
3. Pregătire pacient și mod de recoltare
Nu necesită pregătire specială. Recoltarea se face din sânge venos, preferabil dimineața, în repaus. Pacientul poate mânca înainte de recoltare, dacă nu există alte indicații medicale.
Tipul probei recoltate : Sânge venos.
4. Valori de referință
Valorile prag pot varia în funcție de laborator. în general, valorile normale sunt:
< 50 ani: < 450 pg/mL
50–75 ani: < 900 pg/mL
> 75 ani: < 1800 pg/mL
În context acut, valori mai mici de 300 pg/mL fac puțin probabil diagnosticul de insuficiență cardiacă.
5. Interpretare rezultateValori crescute:
Insuficiență cardiacă acută sau cronică
Disfuncție ventriculară stângă
Afecțiuni valvulare cardiace
Tahiaritmii persistente
Embolie pulmonară, hipertensiune pulmonară
Boli renale cronice
Valori scăzute:
De obicei fără semnificație clinică, dar pot apărea la pacienți cu obezitate, mascând prezența insuficienței cardiace
6. Factori care pot influența rezultatul
Fiziologici: creșterea valorilor odată cu vârsta; niveluri ușor mai mari la femei